Welcome to Exile, a podcast about Jewish lives under the shadow of fascism. Narrated by award-winning screen and stage actor, Mandy Patinkin. Untold stories and firsthand accounts drawn from intimate letters, diaries and interviews found in the Leo Baeck Institute’s vast archive. Each episode, a story of beauty and danger that brings history to life. Because the past is always present. Starting November 1, episodes are released weekly every Tuesday. The Leo Baeck Institute, New York | Berlin is a research library and archive focused on the history of German-speaking Jews. Antica Productions produces award-winning non-fiction podcasts, films and series which inform and inspire audiences around the world.
Contrasens este un podcast care explorează teme de actualitate din câmpul științelor sociale. Proiectul urmărește să aducă în prim plan și să facă cât mai accesibile cercetările făcute în prezent de sociologi, antropologi sau alți specialiști din domenii conexe. Gazde și producători ai conținutului sunt foști studenți ai Facultății de Sociologie și Asistență Socială, UBB: Marina Mironica, Matei Mlinarcic, Karol Pataki, Pati Murg, Vlad Bejinariu și Maria Martelli. Așadar, veți asculta conversații relaxate pe teme de specialitate.
Contrasens este un podcast care explorează teme de actualitate din câmpul științelor sociale. Proiectul urmărește să aducă în prim plan și să facă cât mai accesibile cercetările făcute în prezent de sociologi, antropologi sau alți specialiști din domenii conexe. Gazde și producători ai conținutului sunt foști studenți ai Facultății de Sociologie și Asistență Socială, UBB: Marina Mironica, Matei Mlinarcic, Karol Pataki, Pati Murg, Vlad Bejinariu și Maria Martelli. Așadar, veți asculta conversații relaxate pe teme de specialitate.
Romania's economy is integrated into the global economy, a fact that brings about dependencies, but also enables development. In this episode, we’re speaking with Cornel Ban, a political economist who, using this disciplinary lens, can offer an analysis of international financial issues that are otherwise highly diverse and complex to delineate within local boundaries. Examining Baia Mare and the circumstances in which some people work and live prompts a necessary discussion about the shortcomings of capitalism, institutionalized racism, and the imperative need for effective public policies. The theme of adaptation and the formulation of strategies to address political and climate changes are also explored in this episode. Romania's prospects remain open, but it is imperative to act swiftly and contribute to altering the current situation, not only in the labor market but also in taxation and social policies, according to our guest. Cornel Ban is an associate professor of International Political economy at Copenhagen Business School. Prior to this he was a Reader at City University of London, assistant professor at Boston University and research fellow at Brown University in the United States. He wrote two books, two dozen articles, and book chapters on the politics of economic expertise, policy shifts in international financial institutions, and the politics of capitalist diversity in Brazil, Spain, Hungary and Romania. This episode is part of a series based on the research project "Precarious work and peripheral housing. The socio-economic practices of the Roma in Romania in the context of industrial relations and unequal territorial development", in short PRECWORK, with the financial support of Norwegian grants and UEFISCDI from Romania. More about the project here: precwork.granturi.ubbcluj.ro/ Producer: Marina Mironica and Maria Martelli Visual: Maria Martelli Soundtrack: KindStudios Bibliography: Cornel Ban, Gabor Scheiring & Mihai Vasile (2023) The political economy of national-neoliberalism, European Politics and Society, 24:1, 96-114, DOI: 10.1080/23745118.2021.1956241 Cornel Ban (2016) Ruling ideas: How global neoliberalism goes local. Oxford University Press Rundown: Min 01:16 - Why is political economy important? Min 04:50 - Why look at Romania? Min 09:44 - What does a rise in nationalism and populism mean, across Europe Min 20:00 What is the difference between doing politics as a party and populism? Min 29:00 Zooming in on the far-right and AUR (Alliance for Unity of Romanians) Min 32:38 What is specific to national-neoliberalism? How does it function? Min 37:19 How do these policies reflect in the lives of people in Baia Mare? Min 51:34 Policy recommendations and the importance of sociological knowledge Min 1:02:58 Bonus question: Best case and worst case scenarios for Romania’s political economy in the next 20 years accounting for the climate crisis…
Factory work remains one of the most widespread forms of production. 22.3% of people employed in Romania in non-agricultural fields work in manufacturing production, i.e. in factories. The working conditions are often extremely demanding, and the pay is often the minimum wage. In the case of factory workers in Baia Mare, several dimensions overlap that place people in extremely vulnerable situations – the racism against Roma, poor living conditions due to lack of property, lack of access to education and health services and many others. In the current episode, we discuss what three-shift work means for the people producing our furniture, the precariousness and the consequences it has on workers' health. The discoveries made in the PRECWORK research project are impressive due to the interdisciplinary nature of the process. The complexity of labour in Romania is put in a special light that makes us glimpse the injustice and inequality that hides behind the right to work, a right that does not ensure the right to a decent life. Neda Deneva holds a PhD in sociology and social anthropology from the Central European University. Her work is situated at the intersection of transnational migration, labour regimes, social citizenship, and social reproduction in Eastern Europe. Her most recent research at Babes-Bolyai University within the project PRECWORK focuses on how reindustrialization processes in Romania transform the working and living conditions of Roma workers. She currently works as a postdoctoral researcher at SYNYO in Vienna. This episode is part of a series based on the research project "Precarious work and peripheral housing. The socio-economic practices of the Roma in Romania in the context of industrial relations and unequal territorial development", in short PRECWORK, with the financial support of Norwegian grants and UEFISCDI from Romania. More about the project here: http://precwork.granturi.ubbcluj.ro/ Producer: Marina Mironica Visual: Maria Martelli Soundtrack: KindStudios Sources: Labour force in Romania for 2021, National Institute of Statistics https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/labour_force_in_romania_2021.pdf Rundown: Min 00:00 Intro and subject of the episode Min 07:11 The industrial workers nowadays Min 10:18 On lack of investments and the surplus of working power Min 13:05 Formal employment and the impossibility to work for long periods Min 17:15 What are other needs beside working? Min 21:00 Chances to be able to buy a house as industrial worker in Romania Min 25:20 Strategies to deal with the demanding working conditions: migration, unpaid leave, seasonal work Min 28:00 Social security workers are contributing to our well-being while not getting anything back Min 35:00 The (im)possibility to have a future after working life Min 37:15 Local structures that care and the problem with the public policies Min 40:17 A local strike success story Min 44:24 Future plans and reasons to stay hopeful…
Ce formă ia locuirea într-un oraș pe cale de industrializare și cu o populație crescândă? Ce se întâmplă cu cartierele muncitorești atunci când industriile pleacă? Ce rămâne în urmă și cum accesează oamenii apartamente, până ce apar alte industrii noi? În acest episod discutăm cu Enikő Vincze despre locuire în Baia Mare, un fost oraș minier. Enikő Vincze este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și activistă pentru dreptate locativă în cadrul mișcării Căși sociale ACUM ! din Cluj. De-a lungul carierei sale academice, cercetările și publicațiile lui Enikő s-au axat pe naționalism și politici identitare, relații de gen și feminism, marginalizarea socio-teritorială a romilor și rasism, dezvoltare urbană și locuire, dezvoltare imobiliară și formarea capitalismului în România. Aceast episod e parte dintr-o serie pe baza proiectului de cercetare “Muncă precară și locuire periferică. Practicile socio-economice ale romilor din România în contextul relațiilor industriale și dezvoltării teritoriale inegale”, pe scurt PRECWORK, cu sprijinul financiar al granturilor norvegiene și UEFISCDI din România. Mai multe despre proiect, aici: http://precwork.granturi.ubbcluj.ro/proiect/ Puteți asculta un prim episod de prezentare, produs de Elena Stanciu in aprilie 2021, aici: https://www.youtube.com/watch?v=_JXlDAKAKdI Transcrierea episodului în întregime poate fi citită aici: http://precwork.granturi.ubbcluj.ro/podcast-ro/ Rundown: Min 00:00 Intro Min 03:40 Baia Mare ca și studiu de caz pentru procese ale industrializării Min 14:30 Dezvoltarea inegală și creșterea populației în oraș Min 27:24 Case, blocuri și cartiere înainte și după 1990 Min 35:07 Locuire precară, rasism și așezări informale în Baia Mare Min 47:05 Segregare, renovări și evacuări Min 56:42 Pași înainte, propuneri de politici sociale Producție & Imagine: Maria Martelli Intro & Outro: KindStudios…
Cum ne gândim la resursele noastre comune și care sunt acestea? În acest episod discutăm cu Dr. Irina Velicu despre hrană și ruralitate, despre justiție socială și de mediu, despre mișcările sociale ce s-au format în cadrul - și după - protestele de la Roșia Montană, urmărind cum se conturează idei despre dreptate, vulnerabilitate, emancipare politică și colectivitate. Episodul este co-găzduit de Hestia Delibas. Irina Velicu este o cercetătoare care lucrează pe teme legate de conflictele de mediu și sociale în țările postcomuniste, la Centrul pentru Studii Sociale, Universitatea din Coimbra, Portugalia. Irina a lucrat ca și cercetătoare în cadrul Networkului European pentru Ecologie Politică, ENTITLE, are un doctorat în științe politice de la Universitatea din Hawaii (SUA) și un masterat în studii internaționale de la Universitatea din Warwick (UK). Interesele ei de cercetare cuprind chestiuni legate de justiție socială și de mediu, transformare socială și politici estetice. Puteți găsi publicațiile ei în Theory Culture and Society, Environmental Politics, Geoforum, Globalizations, Ecological Economics. Rundown: Min 01:40 - Despre mișcări sociale, justiție alimentară și de mediu Min 14:00 - Despre recunoaștere și reprezentare în contextul justiției Min 28:40 - Despre eco-populism și politică populistă regresivă Min 37:45 - ”The commons”, bunuri comune, după Garret Hardin și Elinor Ostrom Min 48:20 - Vulnerabilitatea comună și non-suveranitate, după Judith Butler Min 59:55 - Emancipare politică și recunoașterea identității Producție & Imagine: Maria Martelli Intro & Outro: KindStudios Referințe: Velicu, I., & García-López, G. (2018). Thinking the Commons through Ostrom and Butler: Boundedness and Vulnerability. Theory, Culture & Society, 35(6), 55-73. doi:10.1177/0263276418757315 Velicu, I., & Kaika, M. (2017). Undoing environmental justice: Re-imagining equality in the Rosia Montana anti-mining movement. Geoforum, 84, 305–315. https://doi.org/10.1016/j.geoforum.2015.10.012 Texte extra: Velicu, I. (2020) "Whoever does not have Peasants, Should find Them: The Food Injustice of Pandemics", Undisciplined Environments, https://undisciplinedenvironments.org/2020/04/09/whoever-does-not-have-peasants-should-find-them-the-food-injustice-of-pandemics/. Velicu, I. (2016) "Rosia Montana’s Movement for Democratic Justice", Undisciplined Environments, https://undisciplinedenvironments.org/2016/09/13/rosia-montanas-movement-for-democratic-justice/. Velicu, I. (2019). De-growing environmental justice: Reflections from anti-mining movements in Eastern Europe. Ecological Economics, 159, 271–278. https://doi.org/10.1016/j.ecolecon.2019.01.021 Notă: La minutul 01:00:48 în întrebarea Mariei, citatul corect este „o parte din ceea ce înseamnă o obligație de grijă față de ceilalți presupune a avea grijă de relațiile de care ei depind” - Donaldson, S., & Kymlicka, W. (2014). Zoopolis: A political theory of animal rights. Oxford University Press. Support our work: https://www.patreon.com/podcastcontrasens…
Are you celebrating this 1st of May? And how did you spend the 8th of March? In this episode, we talk about the transnational organizing of E.A.S.T., Essential Autonomous Struggles Transnational, a network born to respond to the pressures of capitalist exploitation, migrant precarity and the additional burden of the COVID-19 pandemic. E.A.S.T., together with Transnational Social Strike, emphasize the importance of connecting existing struggles beyond the national level and of standing against patriarchal and racist violence. We hear from three feminist activists on these matters and more. Invited guests: Eleonora Cappuccilli, from EAST, Transnational Social Strike and Precarious Disconnections Orkide Izci, from EAST, Precarious Disconnections, Women’s Assembly of Migrant Coordination and Transnational Migrants' Coordination Sopo Japaridze, from EAST, Transnational Social Strike and the Solidarity Network in Georgia Rundown: min 2:30 - What is E.A.S.T.? min 6:00 - Eleonora about transnational organizing against patriarchal, capitalist and racist violence min 10:10 - Sopo on how transnational social strikes work and the importance of the collective min 15:00 - Orkide on the dangers of conservative backlash and Turkey’s retreat from the Istanbul Convention min 22:24 - Eleonora on “the traditional family” and women’s roles and exploitation min 27:51 - Sopo about the gendered division of labour min 34:00 - Orkide on the structural instruments that enforce the status-quo, such as residence permits min 43:42 - Eleonora on institutional racism and Eastern European migrants during the pandemic min 49:00 - Sopo on the need for social services, Eleonora on transnational welfare min 57:40 - Orkide on how some forms of welfare relegate women to the domestic space min 1:00:40 - Eleonora on the need for higher wages for all min 1:06:00 - About the 1st of May and onwards Production, edits & visuals by Maria Martelli. Intro from one feminist protest with Non Una di Meno. Useful links: The essential strike manifesto for the 8th of March - https://www.transnational-strike.info/2021/01/25/essential-strike-manifesto-for-the-8th-of-march/ A transnational response to the attacks on The Istanbul Convention - https://www.transnational-strike.info/2021/04/23/a-transnational-response-to-the-attacks-on-the-istanbul-convention/ May 1st: Call for a transnational migrants struggle - https://www.transnational-strike.info/2021/03/24/may-1st-call-for-a-transnational-migrants-struggle/ Lenesx Podcast Episode: E.A.S.T. and the Essential Strike for the 8th of March w/ Nóra and Isabella - https://lenesxradio.ro/episodes/014/lenesx-014-EAST-EN.html Follow EAST and their public assemblies here - https://www.facebook.com/EASTEssentialStruggles…
Ce inseamnă 8 martie și cum celebrăm emanciparea femeilor în România? Într-un context în care cazurile de violență domestică au crescut, în care accesul la servicii de sănătate și la locuințe decente devine tot mai dificil, în care femeile sunt simultan muncitoare esențiale, în prima linie, dar sunt și afectate de creșterea șomajului, 8 martie rămâne o zi de luptă pentru drepturile noastre. Pe lângă cele menționate, munca domestică le rămâne în cea mai mare măsură femeilor, o muncă ce nu este remunerată. Discutând, aflăm cu ce probleme se confruntă femeile, dar și persoanele queer și non-binare, într-o societate care a rămas, încă, patriarhală. Sub umbrela campaniei #mulțumescpentruflori, activistele feministe ne atrag atenția că florile nu sunt un răspuns la lipsa politicilor sociale, la lipsa respectului pentru munca feminizată, munca domestică și munca sexuală, la faptul că violența și agresiunile domestice continuă, la inaccesibilitatea serviciilor de sănătate, la creșterea constantă a prețurilor chiriilor. Povestim cu activiste implicate despre problemele aferente cu care se confruntă femeile în România și despre revendicările lor pe domeniile diverse pe care și-au concentrat atenția anul acesta: muncă, violență, sănătate și locuire. Invitatele noastre sunt: Andreea Iorga - Curpăn (Anda), parte din România Țara Muncii Ieftine (ROTMI), Colectiva Urzica Carmen Radu, parte din Asociația Front, Feminism România Georgiana (Aldessa) Lican, parte din E-Romnja Oana Ungureanu, parte din Mad Pride România Nóra Ugron, parte din zine.fem, colectiva a.casă, a.szem Rundown: Minutul 2:52 - Despre muncă reproductivă și munca esențială a femeilor cu Anda Iorga Minutul 25:16 - Despre violența de gen și abuz domestic cu Carmen Radu Minutul 46:06 - Despre servicii de sănătate și de terapie cu Georgiana Lican și Oana Ungureanu Minutul 1:15:56 - Despre accesul la locuire decentă, căși sociale și chirii cu Nora Ugron Episod produs de Pati Murg și Maria Martelli. Imagine de Maria Martelli. Scandările sunt înregistrări în pregătire protestului din 8 martie, de la București și Cluj. Poemul de la început se numește “Soră, te caut” de Vera Ion, cu vocea lui Alice Monica Marinescu. Piesa de la final este ”Profit is the virus” de Sofia Zadar. Linkuri menționate plus alte resurse: Munca femeilor și dubla exploatare. Discuție online. - https://bit.ly/3ePzPdz Sub același acoperiș. Locuirea pe timp de pandemie și patriarhat. Discuție online - https://bit.ly/38R7orI Violența sexuală: cum stopăm blamarea victimelor și impunitatea agresorilor?: https://bit.ly/3r5Efzy Sub același acoperiș. Antologia revendicărilor și analizelor pentru dreptate locativă - https://bit.ly/30VUKDq Misoginie, cealaltă pandemie. Protest de 8 martie la guvern: https://bit.ly/3qZpCOb Cade una, sărim toate! Flashmob de 8 martie în fața prefecturii Cluj-Napoca: https://bit.ly/2OZKzep Manifest: https://bit.ly/2ODlqqg Scurtă istorie a Zilei Internaţionale a Femeii - Pagini libere : https://bit.ly/3qYkvhc Episod eropedia despre „Misoginie, cealaltă pandemie” cu Ela Crăciun: https://bit.ly/3cF17k4…
How often do we consider the work that goes on at night? How do we think about the ones that make night culture possible, the ones that keep things moving, so in the morning we have fresh vegetables, and deliveries are made? In this episode, Dr Julius-Cezar MacQuarie tells us about his research on migrant and precarious labour in Europe’s big cities. He tells stories from his fieldwork, of his visual methods and of the embodied hardship of night work. Dr. Julius-Cezar MacQuarie is an anthropologist trained at Central European University, concerned with the invisibility of migrant nightshift workers from discussions on today's capitalism. He founded the NIGHTWORKSHOP to research night work in global and smaller cities. He was a STAR-UBB Research Fellow based at the Centre for Population Studies and wants to extend a special thanks to the Institute of Advanced Studies in Science and Technology at Babeș-Bolyai University for the STAR-UBB generous support in this phase of his research. Rundown: 2:50 - 10:35 - An intro to doing body anthropology and fieldwork during the night 10:35 - 24:45 - The conditions of night work and its embodied precarity 24:45 - 33:10 - The forms of engagement of visual methods 33:10 - 45:55 - Night studies, night culture, migration and safety 45:55 - 1:05:05 - The present and possible futures of night work References: Nightworkshop on vimeo https://vimeo.com/nightworkshop While Others Sleep (2020). DOI https://doi.org/10.21428/1d6be30e.fb029d9b Voices from Backstage (2020). DOI: https://doi.org/10.6084/m9.figshare.13110635.v2 COMPAS.ac.uk Researcher's Nightworkshop Newsletter. (2020) Oct Issue @tweetsfromdrjc | @anightworksop Production & Editing: Maria Martelli & Karol Pataki Visuals: Maria Martelli Intro & Outro: KindStudios Support us on Patreon: https://www.patreon.com/podcastcontrasens…
Discuția aceasta despre teatru este încercarea mea, a noastră de înțelege starea lucrurilor, de a descâlci un pic ghemul de probleme cu care se confruntă societatea, dar mai ales comunitatea la nivel de reprezentare artistică a realității prin teatru. Sistemul pe care îl avem la momentul de față este în multe feluri dezavantajos pentru teatrele mici și companiile independente, dar nici teatrelor de stat nu le oferă prea mult spațiu de dezvoltare și inovare. Împreună cu invitata Miruna Runcan și co-gazda Petro Ionescu am găsit și câteva motive pentru a privi cu optimism spre viitorul teatrului din România. Speranțele sunt legate de echipele tinere, de autenticitatea mișcărilor teatrale și despre restul aflați ascultând episodul. Episod produs de Marina Mironica Muzică/sunet: KindStudios Imagine: Pati Murg Texte recomandate: https://revistavatra.org/2020/05/05/teatrul-romanesc-azi-partea-a-ii-a/ Runcan, Miruna. "Romanian Theatre as Public Service. A Critical Perspective of the Last Decades." Studia Universitatis Babes-Bolyai-Dramatica 63, no. 1 (2018): 227-240.…
Care sunt cererile mișcărilor feministe din România și cum se formulează acestea? În ce spații pot ele să aibă voce, cum își fac loc între celelalte? Alexandra Ana, doctor în științe politice și sociologie, ne povestește despre cercetările ei din ultimii ani, începând cu mobilizările feministe în cadrul protestelor din 2012, și continuând cu felul în care o parte din discursul feminist a ajuns în spațiul public și a fost preluat de unele ONGuri. Discutăm și despre intersecționalitate, despre teorii decoloniale, și despre cum se clădește solidaritatea dintre mișcări diferite. Rundown: Minutele 1:42 - 13:14 - Despre definiții ale feminismului, intersecționalitate, incluziune și excluziune Minutele 14:00 - 33:00 - Despre mobilizările feministe din 2012 și protestele de atunci din Piața Universității Minutele 33:00 - 46:00 - Despre ONGuri feministe, cercetări și tipuri de finanțări și management Minutele 46:00 - 01:19:02 - Despre feminism decolonial, activism, cunoaștere parțială și nevoia de a ”merge către celălalt” Referințe: Ana, Alexandra. (2018). PRECARIOUS LOCATIONS: FEMINIST CO-OPTATION AND STRATEGIES OF RESISTANCE IN THE NEOLIBERAL AGE. 10.14746/prt.2018.4.6. Ana, Alexandra. (2017). The Role of the Feminist Movement Participation during the Winter 2012 Mobilisations in Romania. Europe-Asia Studies. 69. 1473-1498. 10.1080/09668136.2017.1395810. Producție, montaj, imagine: Maria Martelli Intro & Outro: KindStudios Înregistrare de la protest de la Marșul feminist de pe 8 martie, 2012…
Locuitul cu chirie în România este o condiție extrem de precară. Și asta din mai multe motive, lipsa protecției legale prin contract, nepopularitatea organizării în asociații și grupuri de suport, piața chiriilor nereglementată, în dezacord cu veniturile reale și lipsa locuințelor cu condiții decente la prețuri accesibile. Nevoia de a discuta și de a organiza oamenii din orașele mari în jurul acestei nevoi de bază precum locuința este extrem de înaltă. Disponibilitatea și interesul pentru asumarea acestei lupte, pentru cumularea eforturilor este însă extrem de scăzută. Cu atât mai relevant este episodul cu Alex și Vlad de la Asociația Chiriașilor Cluj care au avut curajul să înceapă o discuție la firul ierbii despre drepturile chiriașilor și chiriașelor, cu cât ei încearcă să ofere și sprijin. Aceasta într-un climat extrem de sărac în materie de cunoaștere a drepturilor și de recunoaștere a problemei cu care se confruntă prea multe persoane. E nevoie de organizare și politizare a subiectului, așa că începem chiar acum. Episod produs de Marina Mironica Sunet: De la protestele pentru susținerea persoanelor evacuate în Cluj la Pata Rât în 2010 Muzică: Deep Urban by Eugenio Mininni https://mixkit.co/free-stock-music/ Imagine: Maria Martelli Recomandări menționate: David Madden, Peter Marcuse, In defense of housing, 2016, Verso Pagina Asociației Chiriașilor Cluj: https://www.facebook.com/chiriasicluj…
În ce fel contribuie intersecționalitatea la înțelegerea propriilor noastre identități în cadrul societății în care trăim? Kimberlé Crenshaw vorbește pentru prima oară la o conferință academică despre importanța unei abordări intersecționale, adică la privirea sistemelor de oprimare care duc la marginalizarea și vulnerabilizarea femeilor, a comunităților indigene sau comunității LGBTQ+. De cele mai multe ori experiențele femeilor nu sunt similare ci diferă prin felul în care clasa, genul, tipul de job pe care îl au, orientarea sexuala sau etnia interferează și reliefează diferite nivele de oprimare. "The way we imagine discrimination or disempowerment often is more complicated for people who are subjected to multiple forms of exclusion. The good news is that intersectionality provides us a way to see it.” - Kimberlé Crenshaw Antonella candidează la primăria sectorului 2 din București. Prin munca ei de a intra în cursa politică de pe o poziție de candidată independentă contribuie și la o campanie de educare și reprezentare a persoanelor rome trans și lucratoare sexulae în spatiul public. ”Nu pot schimba lumea, dar pot schimba Sectorul 2” - Antonella Activismul Antonellei de peste zece ani îi aduce o cunoaștere cu privire la comunitățile pe care dorește să le reprezinte și în care dorește să aducă îmbunătățiri prin temele pe care le abordează printr-o perspectivă intersectională: de la un oraș mai verde, protecție socială și servicii publice, reducerea șomajului, servicii de îngrijire pentru vârstnici, crearea unor centre pentru victimele violenței domestice și multe altele. În acest episod din "Mișcări în Contrasens", povestesc cu Antonella Lerca Duda, femeie transgender romă activistă pentru drepturile omului și lucrătoare sexuală, despre identitatea de gen, provocarile și experiențele pozitive care vin la pachet cu a fi o persoana trans în România, temele ei de campanie și munca sexuală. Cu Camelia Badea, sociolog și voluntar în campanie, trecem prin subiecte ce țin de munca de voluntară în cadrul campaniei, despre rezonarea și sprijinului persoanelor tinere pentru Antonella. Semnați aici - https://semnaturi.asociatia-g2.ro/locale-2020/vlad-andrei-lerca/?fbclid=IwAR1NQxB5s2tnwNusD67h3wvlV_3iLBlNFM3mqjrLu7DU8SoWX_sncbwTez8 Pagina facebook - https://www.facebook.com/LercaS2/ Instagram - https://www.instagram.com/lercaptsec2/ Pentru voluntari noi https://forms.gle/d6t4ZfSc8HFnFSy98 Episodul celor de la leneșx - https://lenesxradio.ro/episodes/006/lenesx-006-antonella-RO.html Episod produs de Pati Murg Imagine: Pati Murg si Maria Martelli Song: Joakim Karud - Waves (Vlog No Copyright Music) Music provided by Vlog No Copyright Music. Video Link: https://youtu.be/VMghJ_civuM…
Locuirea este o necesitate care stă la baza tuturor posibilităților de trai dezvoltare și organizare. Accesul redus și extrem de inegal la case decente a devenit deja marcă reprezentativă pentru capitalismul financializat în care imobilele nu mai sunt locuri unde oamenii își găsesc adăpost, ci moduri în care se produc bani și se circulă capitalul dintr-un colț al lumii în altul. Mișcarea Căși sociale acum sprijină revendicările persoanelor evacuate din Cluj și militează pentru creșterea numărului de locuințe publice. Discuția cu Eniko, Maria și Linda, trei membre active este ocazia perfectă de a afla mai multe despre ce înseamnă activismul urban pentru persoanele direct afectate și să descoperim că există nevoie și spațiu pentru implicare. Episod produs de Marina Mironica Sunet: De la protestele pentru susținerea persoanelor evacuate în Cluj la Pata Rât în 2010 Muzică: Mise Darling - 02-Rebel https://freemusicarchive.org/music/Mise/Rebel_1433/Mise_Darling_-_Rebel_-_02_Rebel_1196 Imagine: Maria Martelli Recomandări menționate: David Madden, Peter Marcuse, In defence of housing, 2016, Verso Alte recomandări: Web-site-ul mișcării Căși sociale acum!: https://casisocialeacum.ro/archives/4947/10-ani-pata-rat-10-ani-de-lupta/ Coaliția europeană de acțiune pentru dreptul la oraș și locuire: https://housingnotprofit.org/ Ziarul Cărămida: https://casisocialeacum.ro/caramida/…
Orașele în care locuim nu sunt locuri pe care trebuie să le luăm ca atare, orașele pot și trebuie transformate în spații ale solidarității, ale revoltei împotriva transformării în marfă, a exploatării și discriminării. Dreptul la oraș este un drept colectiv la organizare și schimbarea mediului în care trăim astfel încât acesta să devină cît mai echilibrat și prietenos pentru toți locuitorii. În prima parte a seriei am vorbit cu Robi din grupul Dreptul la oraș din Timișoara despre activismul urban, despre efortul de organizare, posibilitățile de a contribui la un oraș mai inclusiv și mai atent către locuitorii cei mai defavorizați sau marginalizați. Întrebările la care căutăm răspuns sunt date de dorința de a găsi moduri și motive de a ne pune eforturile împreună și a face vizibile atât problemele de locuire sau accesibilitate la spații publice, cât și valoarea solidarizării și a activităților noastre comune în lupta pentru dreptul la oraș. Vor urma alte două părți, la fel de interesante. Episod produs de Marina Mironica Muzică/sunet: De la protestele pentru susținerea persoanelor evacuate în Cluj la Pata Rât în 2010 Imagine: Maria Martelli Recomandări menționate: Henri Lefebvre, 1971, Le Droit À La Ville, Mass Market Paperback David Harvey, 2008, The right to the city în New Left Review https://newleftreview.org/issues/II53/articles/david-harvey-the-right-to-the-city Alte recomandări: Mai detaliat despre utilizarea expresiei „dreptul la oraș” https://theanarchistlibrary.org/library/henri-lefebvre-right-to-the-city The Right to the City, A Verso Report, 2017 https://www.versobooks.com/books/2674-the-right-to-the-city Revista Strada produsă de Dreptul la oraș TM: https://dreptullaorastimisoara.com/…
Cine face parte din societățile noastre și cine are dreptul la viață? Fac animalele non-umane parte din preocupările și politicile noastre, sau doar oamenii? Ce ne spune felul în care tratăm animalele despre propriile noastre societăți, și, mai ales, ce ar însemna să nu mai vedem corpurile altora ca și producătoare de profit, sau chiar proprietate personală? Tipul acesta de întrebări aduc discuția despre veganism într-un plan politic, intersecțional, în care chestiuni precum feminismul și criza climatică sunt cât se poate de actuale. Alegere individuală, schimbare sistemică - de ce avem nevoie oare? În primul episod din noua noastră serie, Mișcări în Contrasens, am vorbit cu Alexandra Corbu directoarea Asociației Veganilor din România, Mihnea Teodor Popescu, activist pentru drepturile animalelor si de mediu, si Doina Badea, co-fondatoarea Sanctuarului Nima. De la minutul 2:58: Alexandra Corbu despre veganism, alegeri individuale și schimbări de sistem De la minutul 26:28: Mihnea Teodor Popescu despre activism climatic și pentru drepturile animalelor, Alexandra Corbu specism și intersecționalitate De la minutul 1:05:36: Doina Badea despre Sanctuarul Nima și posibilitățile de viață ale unor animale non-umane Episod produs de Maria Martelli Muzică: artiști diverși & Patricia Labou (cover - Fink, Looking too closely) Imagine: Maria Martelli Recomandări menționate: Leah Graces on The Ezra Klein Show, Political Animals - https://radiopublic.com/Ezra/s1!6d97e Melanie Joy - https://www.carnism.org/ Naisargi Dave - 2017 Something, Everything, Nothing; or, Cows, Dogs, and Maggots . Social Text 35 (1): 35-57. https://doi.org/10.1215/01642472-3727984 (minutul 1:04:20) Sanctuarul Nima - https://sanctuarnima.ro/ Asociația Veganilor România - https://www.asociatiaveganilor.ro/ Alte recomandări: Comunitatea veganilor queer din Romania - https://www.facebook.com/Comunitatea-Veganilor-Queer-din-Romania-104701190908338/ Vegan Vanguard - Why leftists should be vegan https://veganvanguardpodcast.com/2017/11/15/why-leftists-should-be-vegan/ Wayne Hsiung, Direct Action Everywhere on The Ezra Klein Show https://www.vox.com/podcasts/2019/12/5/20995117/wayne-hsiung-animal-rights-the-ezra-klein-show F.R.E.E - https://freeanimals.ro/blog/ Start22+ program - https://www.start22.ro/…
Timpul trece, noi însă continuăm să ne amintim de cunoștințele și inspirația pe care le-am primit de la Florin Faje. Ne gândeam acum ceva timp să facem un episod colaj despre suporterii și galeriile de fotbal, dar acesta nu s-a mai materializat. În schimb am decis să publicăm discuția pe care am avut-o pentru episodul 04 - Fotbalul ca modalitate de a înțelege societatea în varianta ei integrală, înregistrat în ianuarie 2018. Sunt câteva aspecte noi despre care vorbim (cum ar fi momentul în care discutăm despre cum este construită istoria unui club de fotbal, dar și alte alte experiențe ale lui Florin și cum a ajuns să studieze tema), aspecte la care am renunțat la momentul respectiv pentru a ne încadra într-un anumit format. De asemenea, am pregătit și o scurtă introducere în care ne exprimăm regretul dispariției omului pe care-l admirăm și a cărui memorie vrem să o păstrăm vie - Florin Faje. Fotbalul este ceea ce urmăresc milioane de suporteri la televizor sau de pe stadioane. În același timp, nu este vorba doar despre alergatul a 22 de oameni după o minge, este și imaginea în miniatură, sau poate la scară exagerată, a societăților noastre. Acest sport al maselor este strâns legat de modul în care ne vedem ca națiune, ca locuitori ai unui oraș și ca indivizi care aparțin unui grup. Steagurile naționale sau emblemele cluburilor sunt vocea amplificată a oamenilor care se vor auziți, care își doresc să fie parte a ceva semnificativ și apropiat. Jocul de fotbal este un instrument bun pentru a explica și naționalismul și violența, lucru pe care l-am făcut împreună cu socio-antropologul Florin Faje. Referințe: Norbert Elias, Eric Dunning - Quest for Excitement: Sport and Leisure in the Civilizing Process, Blackwell, 1986 Florin Faje - Playing for and against the nation: football in interwar Romania, în The Journal of Nationalism and Ethnicity, 2014 Producători: Vlad Bejinariu și Marina Mironica Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan) și EBS Radio Mix &: KindStudios Imagine: Karol Pataki…
プレーヤーFMへようこそ!
Player FMは今からすぐに楽しめるために高品質のポッドキャストをウェブでスキャンしています。 これは最高のポッドキャストアプリで、Android、iPhone、そしてWebで動作します。 全ての端末で購読を同期するためにサインアップしてください。