This week, in what might be the funniest episode yet, Molly and Emese are joined by co-stars Amy Schumer and Brianne Howey. They get candid about motherhood, career evolution, and their new film, Kinda Pregnant —which unexpectedly led to Amy’s latest health discovery. Amy opens up about how public criticism led her to uncover her Cushing syndrome diagnosis, what it’s like to navigate comedy and Hollywood as a mom, and the importance of sharing birth stories without shame. Brianne shares how becoming a mother has shifted her perspective on work, how Ginny & Georgia ’s Georgia Miller compares to real-life parenting, and the power of female friendships in the industry. We also go behind the scenes of their new Netflix film, Kinda Pregnant —how Molly first got the script, why Amy and Brianne were drawn to the project, and what it means for women today. Plus, they reflect on their early career struggles, the moment they knew they “made it,” and how motherhood has reshaped their ambitions. From career highs to personal challenges, this episode is raw, funny, and packed with insights. Mentioned in the Episode: Kinda Pregnant Ginny & Georgia Meerkat 30 Rock Last Comic Standing Charlie Sheen Roast Inside Amy Schumer Amy Schumer on the Howard Stern Show Trainwreck Life & Beth Expecting Amy 45RPM Clothing Brand A Sony Music Entertainment production. Find more great podcasts from Sony Music Entertainment at sonymusic.com/podcasts and follow us at @sonypodcasts To bring your brand to life in this podcast, email podcastadsales@sonymusic.com Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices…
Bună ziua și bine ați venit la Spotlight ON, un podcast în cadrul căruia vă vom oferi informații despre bunele practici în garantarea siguranței refugiaților. Ca să înțelegem mai bine ce înseamnă acest termen, care în engelză se traduce safegurading, vom invita diverși specialiști în domeniu, pe care îi vom ruga să ne explice această noțiune. De altfel, podcastul Spotlight ON este produs de Safeguarding Hub pentru Europa de Est, al cărui obiectiv este de a sprijini organizațiile din sectorul umanitar și de asistență pentru dezvoltare care doresc să își consolideze politica și practicile de safeguarding. Numele meu este Elena Cioina, sunt jurnalistă și sunt gazda dumneavoastră de astăzi. Invitata acestei ediții este Elena Madan și în acest episod voi vorbi cu ea despre noțiunea de safeguarding, particularitățile acestuia și măsuri practice pe care orice ONG de mici dimensiuni din Republica Moldova le poate implementa pentru a garanta siguranța participantilor la activitățile lor. Elena Madan este Director de Țară al organizației Terre des hommes Moldova, economist și specialist în științe politice, cu experiență de lucru anterioară în domeniul cooperării pentru dezvoltare în organizații donatoare. Vom discuta cu ea despre lecțiile de viață ale Terre des hommes Moldova drept răspuns la criza umanitară din Ucraina și ce pot învăța organizațiile societății civile din această experiență în ceea ce privește politicile de garantare a siguranței.…
Pandemia a lăsat în urmă sute de persoane diagnosticate cu fibroză pulmonară post-COVID. Boala decurge mai mult latent și mulți află de ea abia când se confruntă cu insuficiență respiratorie sau în urma unei radiografii la plămâni. Anume din această cauză medicii se tem că numărul real al bolnavilor cu fibroză pulmonară nu este deocamdată cunoscut pe deplin. Doina Rusu, directoarea Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, spune că riscul de a dezvolta sechele pulmonare este mai mare la pacienții care erau predispuși și anterior la această patologie, sunt în vârstă sau au trecut printr-o formă severă de COVID. Potrivit ei, pacienții cu forme grele de boală necesită evaluare în timp pentru monitorizarea evoluției post-COVID din cauza unor probleme ireversibile la nivelul plămânilor. Iar bolnavii trebuie să fie atenți la anumite simptome.…
„Fiica Dumneavoastră a murit. Ne pare rău. Am făcut tot ce am putut, dar nu am putut să o salvăm”. A fost ultimul mesaj al doctorilor de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, pe care Viorica Lisnic, o femeie originară din Soroca, l-a auzit de la cei în care își punea toată speranța că îi vor salva fiica. Cauza decesului - șoc toxico-septic. Cauza antecedentă - peritonită fibrino-purulentă totală, iar maladia de bază – ocluzie intestinală. Fiica Vioricăi Lisnic, Olesea, avea doar 42 de ani. La sfârșitul lunii august ea a ajuns la Spitalul Raional Soroca cu acuze abdominale. Diagnosticul stabilit de medici a fost – ocluzie intestinală. Era nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a debloca intestinul, așa că tânăra, care anterior a suferit de cancer ovarian, și-a dat acordul. Însă în loc de o operație, Olesea a suferit trei. În doar o săptămână. În toată această periaodă, povestește mama, fiica ei și ea au trecut printr-un adevărat calvar. Olesea ar fi fost dusă în sala de operație pe o pătură, practic târâtă de infirmiere. A stat într-un salon îngust în care nici nu te puteai întoarce, i s-au aplicat două stome, dintre care una ar fi căzut în interiorul abdomenului. Olesea nu ar fi fost cusută după nicio intervenție chirurgicală și ar fi zăcut cu abdomenul desfăcut.…
Arderea profesională face un om necompetitiv și slab. Este doar un mit, dar asta cred lucrătorii medicali care încearcă prin orice metode să inhibe semnele de tristețe, detașare emoțională, extenuare și oboseală cronică. Burnoutul încă este tabu, dar numai în lumea mare, dincolo de pereții spitalului, căci acolo medicii se cunosc, se privesc în ochi și înțeleg suferința celuilalt. Adrian Belîi, profesor universitar, specialist ATI și fost șef al Departamentului de ATI de la Institutul de Medicină Urgentă spune că în timpul pandemiei COVID a simțit semnele de ardere profesională. A mers și la psiholog și spune că este una dintre cele mai bune soluții pentru depășirea unui moment dificil. Uneori, în condiții de stres extrem, lucrătorii medicali apelează la anxiolitice, spune el. Pentru a pune capăt suferinței. Dar ele nu sunt soluția. Ele doar creează o stare artificială de calm. Burnoutul rămâne acolo. Scoaterea din mediul care provoacă arderea profesională, odihna și discuțiile cu psihologul sunt cele mai bune soluții, dar la modul practic aproape imposibile. Pentru că medici sunt puțini și nu are cine să-i înlocuiască dacă aceștia ar pleca pentru 2-3 săptămâni. Și apoi multe spitale nici nu au un psiholog în statele de personal. Am discutat despre cauzele care provoacă arderea profesională printre medici, dar și posibile soluții cu Adrian Belîi, care este acum deputat și vicepreședinte al Comisiei Sănătate, Protecție Socială și Familie. Am dedicat mult timp din această emisiune pentru subiectul malpraxisului și asigurării profesionale, tocmai pentru că protecția medicilor înseamnă direct o mai bună stare emoțională pentru ei. Vă invit să ne ascultați:…
Republica Moldova se îndreptă spre o nouă etapă a pandemiei. Creșterea numărului de cazuri de COVID-19 în țările europene, arată că în câteva săptămâni virusul va face ravagii și în Moldova. Nicolae Furtună, șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile, Agenția Națională de Sănătate Publică, îndeamnă populația să se vaccineze pentru a evita complicațiile sau internarea în spital din cauza COVID-19. Iar pentru a trece mai ușor prin sezonul virozelor, Furtună recomandă și imunizarea antigripală. Analizele de laborator arată că acum în țară pe lângă virusul SARS-CoV-2, au fost depistate și patru tipuri de virusuri gripale, dar și mai multe virusuri care provoacă infecții respiratorii acute ale căilor respiratorii superioare. Singura soluție pentru a preveni complicațiile în urma unei infecții rămâne vaccinare, a menționat Nicolae Furtună. „Toți aleargă să se vaccineze atunci când sunt înregistrate cazuri de boală sau atunci când nu este vaccin. A scăzut incidența cazurilor de COVID-19, a scăzut și dorința cetățenilor de a se vaccina. După aproape trei luni de stagnare, în ultima săptămână am înregistrat 313 cazuri de boală, asta este o creștere a numărului de îmbolnăviri cu mai mult de zece la sută doar în șapte zile. Și creștere va continuă”, a spus Furtună. Potrivit lui, anume datorită vaccinării s-a redus numărul de cazuri grave de COVID-19, iar Republica Moldova a reușit să țină sub control și alte maladii imuno-dirijabile. „Nu sunt cazuri de difterie, rujeolă, rubeolă, poliomielită. Sunt puține cazuri de tuse convulsivă și oreion. Din nefericire s-a înregistrat un caz de tetanos la Comrat, maladie care nu a fost întâlnită mai mulți ani de zile la noi. Asta s-a întâmplat din cauză că un bărbat a refuzat în urma unui incident să își administreze un vaccin antitetanic cu scop profilactic recomandat de medici”, a specificat șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile, ANSP. În ultimii ani se înregistrează o descreștere a ratei de acoperire vaccinală atât în infecțiile incluse în programul național de vaccinare. Dacă în anul 2005 ratele de acoperire vaccinală erau între 96 și 98 la sută, astăzi au scăzut mult sub cifra de 90 la sută. Asta în timp ce țintele programului de imunizări vorbesc de minimum 95 la sută pentru a controla maladiile transmisibile. Riscurile de apariție a unor maladii sunt fote mari. Nicolae Furtună spune că prin eradicarea cazurilor de boli infecțioase, vaccinarea a devenit victima propriului succes. „Noi nu avem maladii pentru că am reușit să le ținem la distanță datorită vaccinării. Acest succes de eliminare a unor boli și ne joacă festa în campaniile de vaccinare când oamenii se întreabă de ce să se vaccineze dacă nu există cazuri de boală”. Odată cu relaxarea restricțiilor antiepidemice, în Republica Moldova a început să crească numărul de cazuri de boli infecțioase, printre care diareea acută, toxiinfecțiile alimentare, virozele respiratorii, varicela și chiar tuberculoză. Specialiștii atrag atenția că respectarea normelor sanitare, dar și vaccinarea pot ține la distanță agenții patogeni care provoacă aceste maladii.…
Marcel ABRAȘ, șeful secției cateterism cardiac de la Institutul de Cardiologie spune că doar unul din cinci pacienți cu Covid-19 finalizează complicațiile provocate de boală la patru luni de fază acută. Ceilalți – aproape 80 la sută – pot avea o simptomatică și până la un an de zile sau mai mult. Perceput inițial ca o patologie respiratorie, COVID-19 a demonstrat pe parcurs că provoacă foarte multe disfuncții ale sistemului cardiovascular prin declanșarea unor cascade inflamatorii la nivelul vaselor sangvine. Pe lângă plămâni, în lista organelor afectate a fost trecută și inima. Studiile au arătat că pandemia a crescut numărul pacienților cu insuficiență cardiacă, cardiopatie ischemică, angină pectorală, sindrom coronarian acut și infarct de miocard. Lista este completată și de hipertensiunea arterială. Tot mai frecvent avem pacienți tineri care vin cu infarct de miocard. Ei au vârstele cuprinse între 40 și 45 de ani și ajung la spital cu artere trombate ca rezultat al unei tromboze acute. Tot mai frecvent avem pacienți care vin după Covid cu anumite aritmii, palpitații, contracții cardiace care nu sunt regulate, dar cu anumite pauze în declanșarea lor. Pacienții sunt deranjați de aceste probleme. Anul trecut am avut un număr de 3800 de intervenții, iar anul acesta în doar zece luni numărul lor a ajuns la 3500 și mai avem încă două luni de muncă. Mulți vin cu complicații structurale care au avut loc la nivel de cord. Dacă până nu demult aveam în timpul unei de 24 de ore veneau doi-trei pacienți, acum ajung la secția de gardă până la zece persoane cu infarct miocardic acut”, menționează doctorul Marcel Abraș.…
După ce timp de doi ani pandemia a reușit să bulverseze sisteme întregi de sănătate, statistici și strategii, COVID-19 vine cu noi provocări. Vitalie Dogaru a aflat cu ce probleme de sănătate se confruntă moldovenii după pandemie și care sunt prognozele specialiștilor. Nelea Tabuncici, șefa Direcţiei prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile, ANSP: „Pandemia a contribuit indirect la dezvoltarea unei categorii de bolnavi cu maladii netransmisibile care pana la COVID-19 erau sănătoși, iar după boală au dezvoltat unele maladii. Ne putem aștepta ca in timpul apropiat să asistăm la o creștere a bolilor netransmisibile, precum și o mortalitate prematură într-un interval de 30-70 de ani. COVID-ul afectează multe organe și lasă sechele pe termen lung care pot crea probleme de ordin neurologic, osteoarticular, pulmonar, cardiovascular”. Liliana IAȘAN, directoarea Asociației Medicale Teritoriale Buiucani din Capitală: „Toate eforturile medicinei primare din ultimul deceniu de a ține sub control anumite maladii s-au șters. Indicatorii de sănătate arată acum că a început să crească alarmant numărul pacienților cu cancer și stări precanceroase. Forte mulți pacienți după COVID-19 s-au ales cu o maladie. Mai degrabă este vorba de unele forme care nu s-au manifestat până atunci, dar pacientul era predispus către o maladie sau alta. Ei au evitat medicul de familie, iar pandemia a urgentat într-un fel prezența acestora la specialist. Din păcate formele și vârsta unor maladii întinerește, mai ales cele ce țin de sistemul cardiovascular”.…
Ne apropiem cu pași repezi de trei ani încheiați de când Organizația Mondială a Sănătății a declarat infecția COVID-19 eveniment extraordinar de sănătate publică, ce se încadrează în categoria „pandemie”. Secătuiți emoțional și financiar de acest virus, războiul din Ucraina și criza energetică ne-a prins total nepregătiți și obosiți. V-ați gândit cu siguranță în acest timp dacă am fi avut șanse mai bune să trecem peste pandemia Covid-19 cu mai puțini morți și infectați, cu mai puține sacrificii din partea medicilor. Acum, cu siguranță v-ați întrebat cât de pregătiți suntem să facem față unei potențiale tragedii. Și ele pot „veni” de oriunde, mai ales când avem un război la doi pași de noi. Există experți care au pregătirea necesară să răspundă la astfel de întrebări, pentru că știu atât în teorie, cât și în practică cum trebuie o țară să se pregătească pentru o urgență de sănătate publică. În anul 2008 Republica Moldova s-a angajat să aplice prevederile Regulamentului Sanitar Internațional care prevedea măsuri concrete de intervenție și răspuns în managementul urgențelor de sănătate publică. Aplicarea acestor măsuri la nivelul țării noastre însă a rămas precară și insuficientă. Inclusiv de aceea pandemia COVID ne-a prins nepregătiți și neglijenți. Totodată, în acești trei ani de pandemie nu am știut să ne schimbăm gândirea și modelele de guvernare – cheltuim toate resursele pentru spitale și pentru a-i trata pe cei bolnavi, în timp ce prevenția a rămas o „cenușăreasă” a sistemului. Domeniul sănătății publice rămâne subfinanțat cronic, fără oameni și „doborât” de o reformă eșuată de acum 7 ani. Acum e timpul să învățăm din greșeli și să ne oprim pentru o secundă și să ne întrebăm – dacă mai apare o urgență, fie că e un virus ucigaș, fie că e un cutremur distrugător sau un accident radioactiv – noi cât de (ne)pregătiți suntem? Discutăm aceste aspecte cu domnul Mihail Pîsla, conferențiar universitar din cadrul Școlii de Management în Sănătate Publică și specialist în managementul urgențelor de sănătate publică, în cadrul unei noi ediții a podcastului Sănătos Informațional.…
Alexandra Bantaș este medic anestezist-intensivist și este angajată din anul 2014 la Institutul de Medicină Urgentă. În 2020 a devenit membră a echipei specializate a secției de Reanimare Covid-19 și a fost din prima zi în prima linie în lupta cu infecția COVID-19. Având o specializare atât de grea, la care se adaugă agitația și imprevizibilitatea specifică unui spital terțiar de urgențe medicale, tânăra doctoriță spune că nu s-a putut vedea niciodată într-un rol mai molcom, undeva la o masă, scriind rețete medicale pentru pacienți. 2020 a lăsat răni adânci. Pentru că infecția COVID a luat oameni nevinovați, colegi de spital, pentru că moartea a putut fi mai puternică decât orice protocol și orice descoperise știința medicală până la COVID. Analizând retrospectiv, spune că teama și tristețea din zona roșie nu poate fi transmisă în cuvinte. Dar medicii trăiesc cu ele, le ascund, le maschează, se rușinează de ele, le reneagă și încearcă să-și vadă de pacienți. Vorbim despre bunout printre lucrătorii medicali. Acea stare despre care în Republica Moldova nu se vorbește mai deloc, dar care poate deveni o viitoare pandemie – o pandemie a arderii emoționale, o pandemie a medicilor care au nevoie de ajutor, dar pe care nu știu cum să-l ceară. Pentru că nu e timp, pentru că pacienții așteaptă, pentru că medici care să-i înlocuiască nu-s, pentru că așa rezistă toți. Alexandra spune că despre burnout trebuie să vorbim cu voce tare. Acum, căci mai târziu poate fi prea târziu.…
Combinând cu rata scăzută a adulților vaccinați, acest rezultat al campaniilor de vaccinare ne duce cu gândul la faptul că vom avea o toamnă complicată - a treia toamnă în care încercăm să fim învingători în lupta cu această infecție. Vacinarea antiCOVID a copiilor este un subiect foarte sensibil, mai ales în Republica Moldova. Orice intervenție medicală, în special la copii, implică o atenție sporită și înainte să fie aprobate terapii sau recomandate diverse intervenții, oamenii de știință trebuie să aibă dovezi fără echivoc că acestea nu vin în detrimentul sănătății și dezvoltării copiilor. Vaccinurile antiCOVID au devenit subiect de discuție în special din cauza rezistenței părinților la unele vaccinuri, dar și din cauza valurilor uriașe de știri false sau pur și simplu prost verificate. În cadrul acestei ediții a podcastului nostru Sănătos Informațional vă propunem să urmăriți care sunt tendințele în privința vaccinării anti-Covid la copiii în Republica Moldova, dar și în alte state, comparăm cifrele și analizăm soluții. Invitata noastră este Angela Paraschiv, șefa Disciplinei de epidemiologie, Departamentul Medicină Preventivă de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”.…
Pandemia COVID-19 nu doar a scos la suprafață vulnerabilitățile din diverse straturi ale sistemului medical, dar a arătat și cât de fragil este dreptul la libertate, viață și sănătate. Un raport al IDOM, pregătit în baza sesizărilor primite în cadrul Centrului de Criză pentru Drepturile Omului, a arătat că dreptul la ocrotirea sănătății a fost unul dintre cele mai încălcare drepturi în timpul pandemiei. Pacienții au raportat cazuri în care li s-a încălcat dreptul la tratament gratuit și de calitate, dar și dreptul la libera circulație, fiind tratați în instituțiile medicale, practic, cu forța. Se întâmpla dintr-un exces de precauție pentru a nu răspândi infecția COVID, despre care știam atât de puține. De cealaltă parte, medicii au sesizat că le-a fost încălcat dreptul la viață și sănătate. Din păcate, sesizările au rămas doar anonime și până acum niciun lucrător medical nu și-a apărat drepturile în instanță. Malpraxisul în timpul pandemiei este un alt subiect sensibil. Despre toate acestea vorbim în cadrul acestei ediții a podcastului „Sănătos Informațional” cu Olesea Doronceanu, avocată.…
Răspunsul la întrebarea cine este lucrătoarea sexului – o criminală sau o victimă încă nu a fost găsit. Totuși, poate fi doar dedus în condițiile în care cele mai multe dintre femeile care au decis să se prostitueze au fost împinse de sărăcie, violență fizică și sexuală în copilărie și un nivel redus de instruire. Bătaia constantă și abuzul sexual la vârsta de 8,9,10 sau 12 ani lasă urme adânci atât fizice, cât și psihice. Partea proastă e că în societatea moldovenească, lucrătoarele sexului sunt privite, cel mai des, ca fiind criminale, care își vând corpul pentru a câștiga mulți bani. De aceea, își merită soarta spun unii, atunci când aceste femei sunt violate, marginalizate sau încriminate. Se pot ele proteja în aceste condiții? Pot dovedi că merită o altfel de abordare atât din partea societății, cât și din partea reprezentanților statului? Sunt întrebări pe care i le-am adresat Svetlanei Doltu, directoare a Organizației AFI (Act for Involvement).…
Petru Dodu a visat întotdeauna să devină chirurg pediatru. Dar nu s-a întâmplat. Un amestec de factori, unii peste puterile lui, l-au depărtat de acest vis, dar i-au deschis calea către o altă specialitate care-i oferă bucurie acum - cea de medic de familie. Petru este unul dintre puținii medici tineri care a ales să practice medicina în zona rurală a Moldovei.…
Pentru mulți dintre noi, decesele provocate de pandemia COVID au fost „statistici”. Cei care au avut mame, tați, bunici și copii care au pierdut lupta cu boala, știu cât de mult doare despărțirea unei morți subite, departe de persoana dragă, fără șansa de a-ți lua adio. Olga Usatîi a devenit șefa secției de Terapie Intensivă COVID de la Spitalul Clinic Republican chiar înainte să înceapă pandemia. A intrat în lupta contra cronometru fără să aibă timp să se gândească ce e de făcut, avea în subordine peste 40 de oameni și pacienți care veneau și veneau, toți gravi, toți sufocându-se. Au trecut doi ani de atunci, dar Olga Usatîi spune că ce a fost nu se uită. Nici azi. Decesele nu au fost pentru ei simple statistici. „Le țin minte și vocea, acea licărire din ochi. Apoi n-au mai răspuns la tratament și i-am pierdut”... Pandemia a lăsat răni adânci și asta se vede deja, spune Olga Usatîi. Mulți au obosit, sunt extenuați. Și doar atunci când reușesc să salveze vieți simt că revin la viață. Astăzi vă invităm să ascultați un podcast plin de emoții cu şefa secţiei Terapie Intensivă Transplant, Neuro, Hepato-bilio Chirurgie de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Olga Usatîi.…
După doi ani de pandemie COVID-19, procesul de imunizare din Republica Moldova a avut de suferit. Mai puțini copii au primit vaccinurile obligatorii, prevăzute în Programul național de imunizare, iar acest lucru poate avea consecințe extrem de grave asupra sănătății copiilor. Acum, pe fondul valului de refugiați din Ucraina riscăm să ne confruntăm cu noi focare de infecții, întrucât în Ucraina ratele de vaccinare erau și așa reduse, iar acum procesul este în general stopat. Cum ne influențează ratele scăzute de vaccinare, care este riscul unor focare de infecții „de import” odată cu valurile de refugiați din Ucraina? Ce putem face pentru a reveni la nivelurile de vaccinare de dinainte de pandemie? Ne explică Nicolae Furtună, șeful Direcției prevenirea și controlul maladiilor infecțioase la Agenția Națională pentru Sănătate Publică.…
プレーヤーFMへようこそ!
Player FMは今からすぐに楽しめるために高品質のポッドキャストをウェブでスキャンしています。 これは最高のポッドキャストアプリで、Android、iPhone、そしてWebで動作します。 全ての端末で購読を同期するためにサインアップしてください。